Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, ca rezultat al alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, număra 29 de deputați și este a doua ca mărime Fracțiune din Parlamentul Republicii Moldova din numărul total de 2 fracțiuni înregistrate în Parlamentul de legislatura a XI-a (la începutul activității – 3 fracțiuni). În același timp este unica Fracțiune de opoziție care a fost mereu alături de problemele  cetățenilor și a reușit să le aducă în prim plan la ședințele plenare a Parlamentului din anul 2023.

De asemenea, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor i-a revenit o funcție de vicepreședinte a Parlamentului deținută de către Vlad Batrîncea. Pe parcursul primului semestru al anului 2023, au intervenit modificări la nivel de conducere a Fracțiunii BCS din Parlament, iar din data de 12 aprilie 2023 funcția de președinte al Fracțiunii este deținută de Vlad Batrîncea, iar funcția de secretar al gracțiunii – de Vladimir Odnostalco.

Conform Hotărârii Parlamentului nr.86 din 29.07.2021, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor dispune de 3 funcții de conducere în cadrul comisiilor permanente și  anume: 1. Comisia drepturilor omului și relații interetnice condusă de către Grigore Novac; 2. Comisia mediu și schimbări climatice condusă de către Valeriu Muduc și Comisia de control al finanțelor publice condusă de către Tatiana Cunețchi.

Totodată, Fracțiunea BCS deține 6 funcții de vicepreședinte al comisiilor permanente a Parlamentului și anume: 1. funcția de vicepreședinte în Comisia juridică, numiri și imunități deținută de către Radu Mudreac (anterior – dl Andrian Lebedinschi, Vasile Bolea); 2. Comisia economie, buget și finanțe deținută de Petru Burduja; 3. Comisia politică externă și integrare europeană deținută de Bogdat Țîrdea; 4. Comisia  cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media deținută de Adela Răileanu; 5.Comisia agricultură și industrie alimentară deținută de Corneliu Furculiță (anterior – dl Radu Mudreac); 6.Comisia protecție socială, sănătate și familie deținută de Vladimir Odnostalco.

Funcția de secretar este deținută de Fracțiunea BCS în 2 comisii: Comisia securitate națională, apărare și ordine publică deținută de Constantin Starîș și Comisia administrație publică deținută de Ivanna Koksal (anterior – Irina Lozovan).

De asemenea, Adrian Albu a fost desemnat în calitate de președinte al Subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Servicii de Informații și Securitate.

Deputații Fracțiunii BCS au fost delegați în grupuri și comisii cu caracter permanent și anume: 1. Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituționale, a funcționalității Unității Teritoriale Autonome Gagauzia H.P. nr.206 din 20.11.2015 (Vasile Bolea și Grigore Novac; supleanți – Constantin Starîș și Nicolai Rusol) și 2.Comisia parlamentară specială de monitorizare și control parlamentar asupra realizării politicii de reintegrare aprobat prin H.P. nr.165 din 4.11.2021 (Vlad Batrîncea, Adrian Lebedinschi, Constanrin Starîș).

Proiecte de legi

În total, pe parcursul legislaturii a XI-a, de către deputații din Fracțiunea BCS au fost înregistrate 123 de inițiative legislative (2021 – 38, 2022 – 58 și 2023 – 27) dintre ele: 47 sunt juridice, 30 economice, 35 sociale și 11 politice. Pe parcursul anului 2023, Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a înaintat 27 proiecte de legi și hotărâri dintre care: 5 – proiecte juridice, 9 – proiecte economice, 9 – proiecte sociale și 4 proiecte politice.

Din numărul total de inițiative din legislatura a XI-a, 30 proiecte sunt adoptate, care în majoritate poartă un caracter tehnic, 11 proiecte au fost respinse și 26 proiecte sunt retrase ca urmare a refuzului examinării acestora în ședință plenară de către majoritatea parlamentară.

În total, în proces de examinare sunt 51 de proiecte (2021 – 2, 2022 – 31, 2023 – 18) (din care examinate în prima lectura – 4 proiecte (2021 -1, 2022 – 2, 2023 – 1)), la care nu au fost prezentate 33 rapoarte a comisiilor de bază (1 – 2021, 19 – 2022, 13 – 2023) și 10 avize ale Guvernului (6 – 2022 și 4 – 2023), cu toate că au fost înaintate mai multe scrisori pentru prezentarea acestora în termenii stabiliți de legislație și solicitate audieri în cadrul plenului Parlamentului.

În cadrul Parlamentului de legislatura a XI-a constatăm cu îngrijorare că unele comisii permanente nu prezintă rapoarte asupra proiectelor înaintate de deputați ai opoziției parlamentare, ceea ce contravine prevederilor art.56 și art.57 din Regulamentul Parlamentului . În același timp, atît Legea privind statul deputatului nr.39 din 07.04.1994 cît și Legea pentru adoptarea Regulamentul Parlamentului nr.797 din 02.04.1996 nu face o distincție referitor la faptul că în dependență de majoritate sau opoziție parlamentară anunțată în conformitate cu art.4 alin.12 și 13 din Regulament, urmează a fi prezentate rapoarte sau avize în termen sau peste termenul stabilit.

Aceleași disfuncționalități sunt constate și în raport cu Guvernul, care, conform prevederilor art.58 alin.1 din Legea pentru adoptarea Regulamentul Parlamentului nr.797 din 02.04.1996 are obligația de a aviza proiectele de legi, prin neprezentarea avizelor la proiectele de legi înaintate deputați sau prin prezentarea tardivă a acestora. Astfel, la situația din 08.12.2023 nu sunt prezentate 4 avize ale Guvernului la proiectele de legi înaintate de deputații Fracțiunii BCS pe parcursul 2023, iar pentru 2 proiecte termenele de prezentare depășește 300 de zile calendaristice. 

Din numărul total de proiecte înaintate de Fracțiunea BCS în 2023, remarcăm următoarele proiecte:

• Nr.20 din 08.02.2023, Proiectul de lege privind stabilirea sanțiunilor pentru persoanele care cheamă la lichidarea statului Republica Moldova cu stabilirea unei amenzi de la 500 până la 1000 unități convenționale;
• Nr.21 din 08.02.2023, Proiectul de lege privind noul Codul Funciar în care au fost stabilite modul de gestionare a fondului funciar, inclusiv interzicerea prin lege a vînzării terenului agricol către persoanelor străine;
• Nr.143 din 24.05.2023, Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (art.101`6) prin care se propune:
• Excluderea limitelor la restituirea TVA impuse de Guvern;
• Introducerea normei prin care suma acumulată în cont de 3 ani și mai mult, se fie restituită integral și obligator la contul de decontare al agentului economic;
• Micșorarea termenului de procesare a cererilor de restituire a TVA de către autoritățile publice centrale;
• Nr.142 din 24.05.2023, Proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la comerțul interior nr.231/2010 (art.21`15) prin care se propune obligarea comerciantului să achiziționeze și să asigure expunerea pe raft a produselor alimentare autohtone provenite din lanțul alimentar scurt în proporție de cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial;
• Nr.144 din 24.05.2023, Proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal nr.1163/1997 (art.15, 90`1) prin care se propune introducerea unui impozit pe venit de 18 % pentru instituțiile financiare bancare și nebancare pe parcursul perioadei 2023-2025;
• Nr.23 din 14.02.2023, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 nr.357/2022 (art.14) prin care se propune acordarea indemnizației majorate pentru deces in suma de 5000 lei pentru veterani, inclusiv: 1 Veterani ai războiului II  mondial și 2.  Veterani ai războiului din Afganistan;
• Nr.115 din 26.04.2023, Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003 (art.14) prin care se propune majorarea ajutor material anual în ajunul zilei de 9 mai oferit participanților la cel de-al doilea război mondial din rândul veteranilor de război de la 10 000 lei la 100 000 lei;
• Nr.430 din 29.11.2023, Proiectul de lege cu privire la interzicerea deconectărilor de la servicii locativ-comunale în perioada rece a anului 2023-2024.

Au fost înaintate de Fracțiune și proiecte exclusiv politice pentru a fi aprobate de Parlament și anume:

1. Nr.42 din 1.03.2023, Proiectul de hotărâre pentru aprobarea Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la pledarea pentru stabilitate, pace și garanții ale suveranității și integrității teritoriale a statului Republica Moldova;
2. Nr.255 din 25.05.2023, Proiectul de hotărâre pentru adoptarea Declarației cu privire la constatarea subminării statului de drept și a uzurpării puterii de stat în Republica Moldova, iar majoritatea parlamentară la data de 25 mai 2023 a refuzat dezbaterea în ședință Plenară a Parlamentului a proiectului de hotărâre.

Cu toate că au fost votate în I lectura, deputații din majoritatea parlamentară nu au acceptat pe parcursul anului 2023 pentru a fi votate în a II-a lectura proiectele de legi înaintate de opoziție și propuse pentru completarea ordinii de zi a ședinței plenare a Parlamentului:

1. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.131/2015 privind achizițiile publice nr.202 din 24.08.2021 (reglementarea situațiilor privind contestațiile neîntemeiate și prevenirea tărăgănarii procesului de achiziție publică)
2. Proiectul de lege privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și tratamentul balnear și de recuperare nr.85 din 22.03.2022;
3.   Proiectul pentru stabilirea cotei 0% pentru întreprinderile care activează și investesc în sectorul zootehnic din Republica Moldova pe o perioadă de 5 ani (nr.416 din 16.11.2022).

Până în prezent, nu au fost prezentate rapoarte ale comisiilor de bază la așa proiectele de legi înaintate de opoziție precum:

• Proiectul de lege privind statutul de neutralitate permanentă nr.102 din 29 martie 2022;
• Proiectul de lege pentru modificarea articolului 1 din Legea privind contracararea activității extremiste nr.54/2003 nr.310 din 15 iulie 2022;
• Proiectul de lege privind compensarea majorării prețurilor la pâine pentru unele categorii de consumatori nr.39 din 10 februarie 2022;
• Proiectul de hotărîre privind instituirea zilei – Ziua eliberării Moldovei de sub jugul fascist (24 august).

De menționat că Regulamentul Parlamentului stabilește expres prin art.43¹ din Regulamentul Parlamentului că pentru prima şedinţă în plen din fiecare a şasea săptămînă din data începerii sesiunii parlamentare, Biroul permanent va întocmi proiectul ordinii de zi a şedinţei în care se includ chestiunile propuse de fracţiunileparlamentare din opoziţie, asemenea ședințe nu au avut loc. Ca urmare, deputații din opoziție nu au avut altă posibilitatea decât a face propuneri la ordinea de zi.

Proiecte de legi propuse pentru ordinea de zi

Deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au propus includerea în ordinea de zi a ședințelor plenare a Parlamentului 23 proiecte de legi/hotărîri, dintre care niciunul nu a fost acceptat pentru includerea în ordinea de zi:

• Proiectul de hotărîre cu privire la pledarea pentru stabilitatea, pace și garanții ale suveranității și integrității teritoriale a statului RM nr.42 din 01 martie 2023;
• Proiectul de lege cu privire la acordarea suportului financiar unic  în sumă de 1000 lei beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat nr.129 din 08.04.2022;
• Proiectul de lege cu privire la cultură fizică și sport nr.492 din 04.12.2020
• Proiectul de lege cu privire la acordarea suportului unic pentru pregătirea elevilor din învățămîntul obligatoriu de noul an școlar nr.280 din 07.07.2022;
• Proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la comerțul interior nr.142 din 24.05.2023, etc.

Au fost propuse și 48 de excluderi ale unor proiecte din ordinea de zi unde evidențiem excluderea denunțării Acordurilor referitor la activitatea în cadrul Comunității Statelor Independente și Proiectul nr.145 din 24 mai 2023 privind redenumirea zile de ,,9 mai – Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuți pentru Independența Patriei” care, respectiv, nu au fost acceptate.

Amendamente

De asemenea, deputații au înaintat 57 de amendamente la diferite proiecte, care, în majoritate, nu au fost susținute inclusiv la Codul Electoral, modificări la Legea bugetului pentru 2024, Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2024 și Fondurilor asigurărilor medicale, Politica bugetar-fiscală pentru 2024. Printre cele mai importante amendamente care nu au fost susținute sunt:

• Anularea creșterii salariului pentru prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru, ministru, agent guvernamental, secretar general al Guvernului;
• Achitarea suportului financiar fix lunar de 1300 lei pentru angajații din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I și II din bugetul de stat;
• Stabilirea unui impozit pe venit special pentru instituțiile financiar-bancare de 18%;
• Restituirea TVA acumulată în cont 3 ani și mai mult, integral și obligator la contul de decontare al persoanei juridice și/sau convertirea acestora în hîrtii de valoarea de stat;
• Asigurarea pentru producătorii autohtoni a cel puțin 50% din lungimea liniară a raftului comercial scurt. Elaborarea unui Program pentru stimularea și promovarea produsului autohton.
• Asigurarea reprezentării și participării a Procurorului UTA Găgăuzia în Consiliul Superior al Procurorilor,
• Majorarea cuantumului ajutorului de deces de la 1 100 lei la 3 000 lei,
• Micșorarea cheltuielilor bugetului de stat prin excluderea  alocării sumei de 20 milioane lei pentru Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

Audieri

 Pe parcursul anului 2023, deputații Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au solicitat 39 de audieri ale conducătorilor instituțiilor de stat, din care doar două au fost acceptate (Audierea lui Vladmir Bolea referitor la situația critică din sectorul agrar și audierea lui Dan Perciun referitor intenția ministerului educației de a lichida mai multe instituții de învățămînt) de majoritatea parlamentară PAS. 

Totodată, ca rezultat al audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar – evoluția dosarului „Furtul miliardului” a fost aprobată Hotărîrea Parlamentului nr.479 din 21 decembrie 2023 înaintată de Fracțiunea BCS în care se constată activitatea ineficientă și insuficientă în recuperarea miliardului furat a următoarelor instituții: Procuratura Generală, Procuratura pentru Combaterea Criminalității, Organizate și Cauze Speciale,  Procuratura Anticorupție, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, Banca Națională a Moldovei. Astfel, recuperarea creditelor acordate de către Banca Națională a Moldovei în baza Garanțiilor de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 și Garanţiei de stat nr.101 din 1 aprilie 2015 de Guvernul RM se desfășoară foarte lent și constituie suma de 1,6miliarde lei din suma totală de circa 14 miliarde lei. Ca rezultat, anual din bugetul de stat sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru achitarea creditelor acordate de BNM din cauza tergiversării recuperării mijloacelor financiare sustrase.

Principalele teme solicitate în cadrul audierilor care nu au fost acceptate țin de:

• Audierea Raportului de activitate al Guvernului pentru 2021 și 2022 de către Prim-ministru în funcție. Amintim că  ambele rapoarte nu au fost prezentate Parlamentului în conformitate cu prevederile art.127 din Regulamentul Parlamentului nr.797 din 02.04.1996, unde termenul de neprezentare a acestor rapoarte depășește 850 zile calendaristice;
• Audierea lui Premierului Dorin Recean referitor la Strategia reformei administrativ-teritoriale și soarta autorităților publice locale de nivelul I și II;
• Audierea Ministrului Justiției referitor la situația din domeniul justiției, inclusiv modul de organizare a concursurilor în acest domeniu;
• Privitor la volumul și tipul lucrărilor efectuate pentru investiții capitale destinate autorităților publice locale de nivelul I și II din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Informăm că restanțele pentru finanțarea acestor lucrări constituie la data de 1 iulie 2023 suma de 273,5 milioane lei;
• Referitor la intenția guvernării de a concesiona deja a doua oară a Î.S. ,,Aeroportul Internațional Chișinău”, inclusiv deficiențele din domeniul securității care au dus la decesul a două persoanele la această întreprindere;
• Cu privire la situația dificilă din domeniul agriculturii;
• Cu privire la restanțele admise la achitarea salariilor în 2023, inclusiv la achitarea salariilor asistenților personali;
• Despre situația infracțională din Republica Moldova, inclusiv creșterea numărului de accidente rutiere grave și foarte grave, în situația în care legislația a fost perfecționată, sancțiunile înăsprite, iar numărul accidentelor este în continuă creștere,
• Audierea Comisiei electorale centrale referitor la organizarea defectuoasă  a alegerilor locale generale,
• Audierea conducerii Consiliului Audiovizualului și a companiei Publice de Stat ,,Teleradio Moldova” referitor la limitarea drepturilor la libera exprimare, etc.

În final, ca rezultat al ignorării a propunerilor de legi/hotăriri, amendamente și audieri înaintate de opoziția parlamentară, Fracțiunea BCS a boicotat în semn de protest ședințele Plenare a Parlamentului în sesiunea de primăvară-vară a 2023 de 7 ori (sesiunea de primăvară – vară 4 și sesiunea de toamnă – iarnă de 3 ori).

Moțiuni

La data de 19 octombrie 2023, într-o ședință a Parlamentului care a durat peste zece ore, pînă la ora 4-00 dimineața, a fost supusă examinării Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului Republicii Moldova nr.356 din 05.10.2023 în care au fost trasate următoarele aspecte negative din activitatea Guvernului Recean: Statul este condus aproape doi ani doar prin situație de urgență; Pentru ultimii doi ani, Guvernul nu prezintă Rapoarte de activitate în Parlament; Economia se sufocă sub jugul datoriilor, iar PIB-ul în prima jumătate a 2023 a înregistrat o scădere de 2,4% față de aceeași perioadă a anului precedent; Sectorul agroalimentar este într-un declin continuu, iar produsele agroalimentare moldovenești au devenit necompetitive. În același timp, cheltuielile bugetului pentru întreținerea aparatului administrativ au crescut semnificativ, iar datoriile față de furnizori în cadrul Programului ,,Satul European” la situația din 01.07.2023 a constituit 274 milioane lei. Domeniul social este subfinanțat, iar la 1 aprilie 2023 pensiile au fost indexate doar cu 15% adică jumătate de la nivelul inflației din anul precedent. Aceste sunt doar cîteva aspecte din moțiunea de cenzură înaintată.

Reamintim că Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, pe parcursul legislaturii a XI-a a Parlamentului, în total au fost depuse 2 moțiuni de cenzură și 5 moțiuni simple asupra politicilor din domeniul agriculturii, sănătății, finanțelor, justiției promovate de Guvern. Astfel, în cadrul Guvernului condus de Dorin Recean, și-au păstrat până în prezent funcțiile ministrul Sănătății Ala Nemerenco, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi și ministrul Culturii Sergiu Prodan, ceilalți inclusiv și urmare a moțiunilor înaintate nu s-au mai regăsit în aceste funcții.

Sesizări la Curtea Constituțională

Pe parcursul a.2023, deputații Fracțiunii BCS au depus 20 sesizări la Curtea Constituțională pe următoarele tematici:

• Pentru controlul constituționalității articolului 13 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii;
  Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul Electoral nr.325 din 8 decembrie 2022;

• Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul Electoral nr.325 din 8 decembrie 2022 (omisiunea legislativă);
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, precum și a punctului 1121 din Hotărîrea de Guvern nr.125 din 18 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova;
• A unor prevederi ale articolului 313 din Codul Contravențional al Republicii Moldova nr.218 din 24 octombrie 2008;
• Pentru controlul constituționalității prevederilor articolului 161 din Codul Contravențional al Republicii Moldova
• Pentru controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 824-IX din 10 februarie 2023 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru, precum și a Hotărîrii Parlamentului nr.28 din 16 februarie 2023 pentru aprobarea Programului de activitate și acordarea votului de încredere Guvernului
• Pentru controlul constituționalității Legii nr. 52 din 16 martie 2023 pentru implementarea considerentelor unor hotărîri ale Curții Constituționale;
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr.523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale;
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 230 din 28 iulie 2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe;
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea cu privire la publicitate nr.62 din 17 martie 2022;
• Examinarea constituționalității unor prevederi ale articolului 3655 din Codul Contravențional nr.218 din 24 octombrie 2008.
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi din Codul electoral nr.325 din 8 decembrie 2022;
• Pentru controlul constituționalității unor prevederi ale Legii taxei de stat nr.213 din 31 iulie 2023.

Activitatea externă

Conform Hotărârii Parlamentului nr.91 din 06.08.2021 privind componența nominală a delegațiilor Parlamentului Republicii Moldova la organizațiile parlamentare internaționale și la organizațiile parlamentare bilaterale, Fracțiunea BCS deține șefia a 5 delegații și anume: 1. Adunarea Interparlamentară a Țărilor Membri a CSI – șeful delegației – Adrian Lebedisnchi; 2. Uniunea Interparlamentară – șeful delegației – Adrian Albu; 3. Adunarea Parlamentară a Statelor Membre ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) – șeful delegației – Alla Darovannaia; 4. Dimensiunea Parlamentară a Iniţiativei Central Europene (ICE) – șeful delegației Inga Sibova; 5. Comisia Interparlamentară de Cooperare între Parlamentul Republicii Moldova şi Adunarea Federală a Federaţiei Ruse – copreședinte Vlad Batrîncea. Totodată FBCS deține funcția de vicepreședinte în 2 delegații: 1. Adunarea Parlamentară a Francofoniei – Tatiana Cunetchi; 2. Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană –
Tatiana Cunetchi; .

Deputații Fracțiunii BCS au avut mai multe întrevederi bilaterale de lucru desfășurate preponderent în țară cu partenerii internaționali: China – 5, Rusia – 2, SUA – 2, România  – 2, Germania – 2, Marea Britanie -1, Franța – 1, Belgia – 1,  Bulgaria – 1, Azerbaidjan – 1,  Regatului Țărilor de Jos – 2, Kazahstan – 1, OSCE – 1, Delegatia UE – 2, Serviciul European de Acțiune Externă – 1, CSI – 1.

Principalele teme abordate în cadrul întrevederilor bilaterale:
– Necesitatea promovării în Republica Moldova a unor reforme veridice, în special în domeniul justiției;
– Abuzurile guvernării în raport cu opoziția, cu autoritățile publice locale, lipsa dialogului politic dintre guvernare și opoziție;
– Pledarea pentru o justiție corectă și echitabilă;
– Reglementarea transnistreană, soluționare pașnică a problemei transnistrene;
– Consolidarea democrației și statului de drept;
– Situația regională și gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina;
– Asigurarea statutului de neutralitate a Republicii Moldova;
– Situatia privind libertatea presei, libertate de exprimare, întrunire și alte norme;
– Ignorarea către guvernare a inițiativelor legislative promovate de fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor

Articolul Raport de activitate al Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor pentru anul 2023 apare prima dată în Multimedia.